Terapia asistata cu cai

Această terapie se practică în Occident din 1960 cu rezultate extraordinare, fapt cunoscut şi în România.
In hipoterapie nu se poate lucra inidvidual, ci numai în echipă. 
Aici este nevoie de cooperarea dintre logoped, kinetoterapeut, medic de familie şi instructorul de echitatie.
Efortul depus din partea parintilor si al instructorilor de echitatie , merita, tinand cont de beneficiile hipoterapiei.
# căldura calului poate ajuta în relaxare, mai ales la nivelul picioarelor.
# creşterea încrederii de sine, prin capacitatea de a controla un animal,

Din păcate, îngrijirea cailor, întreţinerea grajdurilor, procurarea furajelor, curăţenia etc. fac din aceasta o ocupaţie costisitoare. Astfel de cluburi mai există la Tg. Mureş, Cluj-Napoca, Deva .

# îmbunătăţirea echilibrului, prin exerciţii inaccesibile în terapiile convenţionale,

# muşchii sunt fortificaţi prin implicarea lor în călărie,

# îmbunătăţirea coordonării,

# reflexele mai rapide,

# îmbunătăţirea planificării motrice,

#prin poziţie, întinderea muşchilor încordaţi sau spastici,

# creşterea gamei de mobilitate a articulaţiilor,

# trapul şi canterul contribuie la creşterea şi îmbunătăţirea deopotrivă a respiraţiei şi a circulaţiei sangvine şi limfatice,

# îmbunătăţirea apetitului şi a digestiei copiilor ,

# integrarea senzorială specifică acestui exerciţiu plăcut,

# senzaţia de bine, în aer liber, departe de spitale sau cabinete medicale.

# creşterea interesului pentru lumea înconjurătoare şi pentru propria persoană,

#asumarea responsabilităţii,

#dezvoltarea răbdării,

#controlul emoţional

# autodisciplina.

Argumente pentru hipoterapie sunt destule.
 În viitorul dezvoltării acestui club, se intenţionează amenajarea unor spaţii de cazare.