Agrement.

Sabina si Tornado  si in spate Ana Teodora si Emre

Carmen

Carmen si Theodora-Ioana Maldea

                                                     Alexandra cu Imperiu  si Raluca pe Leonardo

````````````````````````````````````````````````````Ion Maldea pe Serry

Copil si ponei.

Toamna buna de mers  la caluti si ponei!!

Theodora-Ioana 1an si 3 luni si Andre Clopotel .

HIPOTERAPIA 2

Autor: hipopas
Subiect: HIPOTERAPIA

In ce consta hipoterapia.
In timpurile moderne, hipoterapia s-a folosit prima oara pentru tratarea poliomielitei (paralizie infantila). Este o boala contagioasa, provocata de o infectie virotica manifestata prin lezarea substantei cenusii a maduvei spinarii. Popularitatea acestei terapii a crescut pe masura ce oamenii aflau de eficacitatea ei, in anii 1960 fiind folosita pentru intaia oara in Europa pe urma s-a extins si in Statele Unite.
Pasul pe care-l face calul este echivalentul pasului pe care-l face omul, adica are aceeasi lungime, aceeasi ritmicitate, ondulatie, senzatie.
Exista copii cu probleme care nu au simtit niciodata pamantul sub picioare, nu au putut niciodata sa detina controlul unei miscari, al unei deplasari. Urcandu-se pe cal, sentimentul de teama dispare, iar copilul incepe sa vada lucrurile si viata putin diferit. Este aplicabila aproape la toate diagnosticele de dizabilitati.
Copiii cu deficiente de concentrare au fost nevoiti, prin aceasta terapie, sa-si focalizeze toata atentia pentru a-si mentine echilibrul odata ce au fost urcati pe cal. Dupa ce s-au obisnuit, au inceput sa priveasca lucrurile de sus si sa fie atenti la cei din jur, lucru care nu se intampla inainte. Pentru autisti, rezultatele sunt la nivelul relationarii, comunicarii cu adultii sau cu alti copii. La cei care sufera de afectiuni neuromotorii si ortopedice se observa o imbunatatire a echilibrului, dobandirea unor pozitii pe care nu le aveau sau sustinerea capului stand pe sezut.
Hipoteapia stimuleaza si imbunatateste echilibrul, mobilitatea articulatiilor, apetitul, digestia, circulatia sangelui, flexibilitatea, forta si coordonara miscarilor, timpii de reflex sau functiile cardio-respiratorii. Este indicata copiilor cu handicap fizic (infirmitati cauzate de accidente sau boli, deficiente senzoriale, infirmitati motrice, cerebrale sau congenitale), celor cu handicap psihic (nevroze, psihoze, probleme comportamentale, depresii) si, nu in ultimul rand, copiilor cu handicap relational (probleme emotionale).
Hipismul este folosit de terapeuti specializati in terapia fizica, ocupationala si vorbire (au fost cazuri in care primul cuvant rostit de copil a fost numele calului). Ajuta in tratamentul neurologic si neuromuscular. Pentru multe persoane cu dizabilitati fizice calaria le ofera o libertate pe care altfel nu ar fi cunoscut-o.
Inca din secolul V d.H. s-a inregistrat folosirea terapeutica a cailor pentru persoane cu dizabilitati (ajuta soldatii raniti sa revina mai repede pe campul de lupta).

S-au format multe asociatii pentru promovarea reabilitarii oamenilor cu probleme fizice, psihice si emotionale prin activitati hipice. Specialistii spun ca hipismul terapeutic imbunatateste musculatura, echilibreaza atitudinea, coordonarea si bunastarea emotionala.

Participarea la terapiile hipice are recompense fizice, emotionale si mentale. Datorita miscarii line a calului, poate sa simta senzatii similare mersului uman imbunatatindu-si astfel flexibilitatea, echilibrul si forta musculara. Nimic altceva nu poate sa imite mai bine mersul uman.

Hipoterapia mai imbunatateste si coodonarea, sistemul respirator, procesele de gandire. Forta si caldura unui cal se transforma in ajutor pentru circulatia arteriala si pune in miscare coloana vertebrala, articulatiile si muschii.

Tratamentele hipoterapeutice sunt elaborate de terapeuti licentiati care includ in programele lor exercitii simple pe cal. Calul este condus in timp ce terapeutul lucreaza exercitii cu pacientul pentru atingerea anumitor scopuri. Miscarile calului sunt folosite pentru a imita dezvoltarea tiparelor si miscarile umane. Oamenii paralizati au spus ca hipismul a fost cea mai apropiata senzatie de mers, de cand au suferit accidentul care i-a dus la paralizie. Corpul calului este o prelungire a corpului calaretului, oferind exact aceleasi senzatii ca si cum ar umbla pe jos: simte covorul de iarba,pamantul batut sau asfaltul de sub copitele calului).

Caii sunt antrenati sa mearga ritmic si incet dar si variat asa cum li se cere. Uneori trebuie sa tina pe sa doua persoane sau calareti care nu stau in pozitiile normale. Ei trebuie sa tolereze loviturile cu carjele, tijele si scaunele de invalid.

Oamenii care au coloana vertebrala bifida sunt beneficiari ai hipoterapiei. Terapeutii in recuperarea fizica, spun ca unele probleme fizice si de dezvoltare asociate cu coloana vertebrala bifida se rezolva prin hipismul terapeutic. Printre ele includem dezoltarea echilibrului si imbunatatiri generale.

Hipoterapia este folositoare si in paralizia cerebrala. Imbunatateste echilibrul, flexibilitatea si pozitia corecta. Pentru copii miscarea cailor poate sa ajute la coordonarea respiratiei. Ajuta si la intarirea muschilor, incurajeaza comunicarea verbala. Pentru copiii cu paralizie cerebrala caii sunt o motivatie extraordinara pentru vorbire in timp ce miscarea cailor ajuta la coordonarea respiratiei, deglutitiei. Caii ii motiveaza pe copiii paralizati sa se miste, sa exploreze.

Alte dizabilitati pentru care hipoterapia este ajutatoare sunt: amputarile, autismul, sindromul down, vatamari ale creierului, incapacitati emotionale, probleme de auz, incapacitatea de memorare, retardare mentala, distrofie musculara, scleroza multipla,disfunctii senzoriale, hidrocefalie, spina bifida, encefalite, paraplegii, intirzieri in dezvoltare, etc.

Hipismul terapeutic poate sa ajute la dezvoltatea cognitiva si senzoriala in copilarie, ajuta la dezvoltarea simtului de responsabilitate, incredere in sine si "fair play" in adolescenta si furnizeaza un mod de recreere pe toata durata vietii.

Cateva din efectele echitatiei:

Miscarea ritmica a calului faciliteaza fortificarea si relaxarea muschilor (pt. spastici), imbunatateste echilibrul si reflexele, precum si circulatia sangelui.
Ajuta la adoptarea unei posturi corecte si la fixarea acesteia
Inhibarea reflexelor de rigiditate: reactii de sprijin pozitive
Normalizarea tonusului: reducerea spasticitatii si/sau stabilizarea miscarilor sistemelor osos si muscular
incurajeaza o pozitie corecta, utilizarea simetrica, sau dupa caz, independenta a mainilor
Imbunatateste echilibrul in sezut si in picioare; coordonarea, abilitati de prindere si de planificare a miscarilor
Dezvolta aptitudinile sociale: atentia, indeplinirea instructiunilor, procesul de invatare.
Reduce (sau previne) contractiile si spasticitatea; complicatiile secundare, fizice sau mentale ca urmare a inactivitatii, precum si sentimentul de inferioritate si neajutorare.
Induce fortificarea generala; fortificarea specifica (umar, mana, cot, glezna, genunchi, sold)

Pe langa beneficii motorii si fizice in general, hipoterapia are si numeroase beneficii psihologice:

Senzatia de bine;
Crestera increderii in sine;
Cresterea interesului pentru lumea inconjuratoare;
Cresterea interesului pentru propria existenta;
Cresterea capacitatii de asumare a responsabilitatii;
Dezvoltarea rabdarii;
Controlul emotional si autodisciplina;
Simtul normalitatii;
Cresterea capacitatii de control

Totodata are loc un transfer de energie dispre cal spre calaret. Aceasta a putut fi masurata prin radiestezie. Pe durata unei sedinte de hipoterapie calul a pierdut 1200 de unitati energetice iar pacientul a acumulat 160 de unitati energetice.

Contraindicatii pt. hipoterapie:
- scolioza, miastenie, fragilitate osoasa, fobie fata de animal, alergie la par de cal, vertijuri la inaltime si cei care sufera de atacuri fregvente de epilepsie.

Despre HIPOTERAPIE se mai pot spune multe, este un subiect la care lucrez si in care vreau sa ma perfectionez. Astept intrebari, pareri, corecturi, experiente, critici.

---

Terapia asistata cu cai

Această terapie se practică în Occident din 1960 cu rezultate extraordinare, fapt cunoscut şi în România.
In hipoterapie nu se poate lucra inidvidual, ci numai în echipă. 
Aici este nevoie de cooperarea dintre logoped, kinetoterapeut, medic de familie şi instructorul de echitatie.
Efortul depus din partea parintilor si al instructorilor de echitatie , merita, tinand cont de beneficiile hipoterapiei.
# căldura calului poate ajuta în relaxare, mai ales la nivelul picioarelor.
# creşterea încrederii de sine, prin capacitatea de a controla un animal,

Din păcate, îngrijirea cailor, întreţinerea grajdurilor, procurarea furajelor, curăţenia etc. fac din aceasta o ocupaţie costisitoare. Astfel de cluburi mai există la Tg. Mureş, Cluj-Napoca, Deva .

# îmbunătăţirea echilibrului, prin exerciţii inaccesibile în terapiile convenţionale,

# muşchii sunt fortificaţi prin implicarea lor în călărie,

# îmbunătăţirea coordonării,

# reflexele mai rapide,

# îmbunătăţirea planificării motrice,

#prin poziţie, întinderea muşchilor încordaţi sau spastici,

# creşterea gamei de mobilitate a articulaţiilor,

# trapul şi canterul contribuie la creşterea şi îmbunătăţirea deopotrivă a respiraţiei şi a circulaţiei sangvine şi limfatice,

# îmbunătăţirea apetitului şi a digestiei copiilor ,

# integrarea senzorială specifică acestui exerciţiu plăcut,

# senzaţia de bine, în aer liber, departe de spitale sau cabinete medicale.

# creşterea interesului pentru lumea înconjurătoare şi pentru propria persoană,

#asumarea responsabilităţii,

#dezvoltarea răbdării,

#controlul emoţional

# autodisciplina.

Argumente pentru hipoterapie sunt destule.
 În viitorul dezvoltării acestui club, se intenţionează amenajarea unor spaţii de cazare.

terapia prin echitatie

Echitatia pare sa fie mai mult decat o simpla idee de relaxare si distractie pentru copii. Pe langa faptul ca sunt unii dintre cei mai buni prieteni ai oamenilor, caii au proprietati curative folosite in psihoterapie si fizioterapie pentru tratarea multiplelor afectiuni. Se stie deja ca terapia prin animale este una dintre metodele recomandate copiilor care sufera de autism. Afla ce calitati mai are terapia prin echitatie! Ce presupune terapia prin echitatie? Terpia prin cai se mai numeste si terapie prin echitatie, cabalina, ecvestra sau "reeducare prin echitatie". Ea foloseste instrumente pedagogice, emotionale si sociale prin care se stabilesc anumite relatii si implicatii ce au ca rezultat depasirea sau tratarea anumitor probleme fizice, psihice sau cognitive. Ea presupune in principal: · interactiunea; · adaptarea; · asumarea responsabilitatii; · stabilirea unui contact; · increderea in sine; · mobilitatea; · reactia. Efecte imediate ale calaritului Calul este considerat un ajutor al psihoterapeutului in lucrul cu anumiti copii. Printre primele efecte ale terapiei prin echitatie se numara: · reducerea stresului; · relaxarea; · echilibrul psihic; · restabilirea concentrarii; · cresterea increderii in propria persoana ; · dezvoltare personala; · suport social. 3 tipuri de terapie prin echitatie · Psihoterapie (calul este considerat cu coterapeut care ajuta psihoterapeutul in anumite afectiuni); · Recreatia (calul este folosit ca o forma de relaxare si recreatie pentru cei mici, reducand considerabil stresul, anxietatea si combatand efectele depresiei); · Hipoterapie (calul inseamna forta, viteza, miscare – aceste calitati ale lui sunt folosite pentru a ajuta copiii cu deficiente psihomotorii sau locomotorii). Hipoterapia Hipoterapia este una dintre cele mai interesante si dezbatute metode ale terapiei prin echitatie. In aceasta forma, calul este vazut ca un instrument terapeutic care ajuta copilul sa execute anumite exercitii fizice. Printre afectiunile care pot fi tratate prin hipoterapie se numara: · dizabilitati motorii; · infirmitati congenitale; · paralizie; · probleme (de pozitie) ale coloanei vertebrale; · distrofie musculara; · accident cardiovascular. Specialistii (fizioterapeutii) in astfel de probleme se folosesc de interactiunea dintre copii si cal pentru a corecta defecte locomotorii si psihomotorii cu ajutorul: · miscarii tridimensionale a calului; · puterii; · caldurii; · echilibrului; · balansului; · ritmului. Cum actioneaza calul in scop terapeutic? Calaritul presupune mai multe componente fizice, mentale si relationale care contribuie la ajutarea copiilor cu nevoi speciale sau dizabilitati. In plan fizic, lucrul cu caii presupune sincronizarea miscarilor, adaptarea la ritm, echilibrul si coordonarea membrelor. Pe plan mental exista un contact copil-cal care trezeste sentimente si da nastere unor trairi autentice, ii ofera siguranta si incredere in sine. Copilul stabileste si o relatie unica intre copil si cal. Cel mai important este faptul ca este o relatie neconditionata, in care nu exista asteptari sau recompense. Calul – coterapeutul unui psihoterapeut Calaritul ajuta copiii cu afectiuni mentale, fizice si psihologice, intervenind benefic in tratarea: · problemelor de limbaj; · autismului; · tulburarilor de comportament; · nevrozelor; · depresiilor; · angoaselor; · psihozelor. Asa cum pentru unii copii psicile, caii si alte animalute au devenit prietenii cei mai buni ai lor prin siguranta si confortul pe care il ofera, caii au acelasi efect plus altele asupra lor. Insa cu ajutorul unor specialisti, calaritul devine o forma terapeutica esentiala in depasirea unor probleme grave cu care se confrunta unii copii. Ea reprezinta o forma prietenoasa de lucru cu copiii, facandu-i sa se simta in siguranta si relaxati in timp ce scopul este de fapt vindecarea.

Un articol foarte interesant si la obiect , multumim !

HIPOTERAPIA

Bine ati venit In lumea hipoterapiei

Autor: Sorin Goia

Sorin Goia

Hipoterapia este o lume speciala care reuneste cai, persoane cu disabilitati, copii si adulti, voluntari si profesionsti din domeniul medi­cal, psihologic si educational. In acest proces vietile tuturor celor implicati sunt îmbogatite.

Ce este calaria terapeutica?

Calaria terapeutica, parte a hipotera­piei, denumita si terapie asistata de cai, terapie cu ajutorul calului sau calaria pentru persoane cu disabilitati, înseamna folosirea calului si equinelor în activitati orientate pentru a atinge o mare diver­si­ta­te de obiective terapeutice: cognitive, fi­zice, emotionale, sociale, educationale si comportamentale.

Acest tratament este unul dintre cele mai eficiente pentru a îmbunatatirii pos­tura, echilibrul, mobilitatea, precum si alte functiuni la persoane cu dis­fun­c­tii motrice. In hipoterapia clasica calul in­fluenteaza clientul mai mult decat clien­tul controleaza calul. Terapeuti spe­cial pregatiti aseaza clientul în po­zi­tie pe cal iar clientul raspunde activ la mis­carile calului. Terapeutii analizeaza ras­punsul clientului si directioneaza mis­carile calului astfel încat sa obtina o­bictivele urmarite.

Istoria calariei terapeutice

Omul si calul au facut istoria împre­u­na. Cu mult timp înaintea cailor putere si a motoarelor turbo, omul împreuna cu tacutul lui prieten, calul, au strabatut pa­sii veacurilor împreuna prin arsita, ploa­ie sau frig, în timp de pace sau raz­boi.

Beneficiile calului si calariei sunt cunoscute de multa vreme dar o abor­da­re stiintifica ca si terapie are loc în ju­rul anului 1870. Marele moment si re­cunoasterea hipoterapiei are loc în 1952. La Jocurile Olimpice de la Helsinki, Finlanda, Liz Hartel castiga medalia de argint la proba de calarie - dresaj, o tanara care apare la festivita­tea de premiere în scaun cu rotile. Su­fe­rea de poliomielita.

Pentru un om perfect sanatos sau o per­soana cu disabilitati calaria re­pre­zin­ta o ex­perienta unica din multe punc­te de ve­dere: fizic, afectiv si relational, psi­ho­logic, social etc. Contactul cu un animal mare are un profund efect asupra persoanei. In afara experientei de a sta­bi­li o legatura emotionala, caii furni­zea­­za mii de experiente senzoriale noi.

Beneficiile calariei terapeutice

Calaria pentru persoane cu nevoi speciale este recunoscuta a fi una dintre cele mai progresive forme de terapie. A­bilitatea de a controla un cal la fel ca pe propiul corp induce încredere în si­ne, responsabilitate si spirit de echipa. Mai mult decat toate este cu adevarat o ex­perienta frumoasa care creaza o le­ga­tu­ra speciala între cal si calaret.

Beneficii fizice

Imbunatatirea echilibrului
In miscarea sa calul, în mod cons­tant, scoate calaretul din echilibru, obligandu-l ca prin contractii si relaxari mus­culare sa se re-echilibreze. Aceste exercitii activeaza grupe musculare i­nac­cesibile în terapiile conventionale. Mis­carea ritmica tri dimensionala a ca­lu­lui este similara cu mersul omului, în­va­tand muschii picioarelor sa se miste într-un mod ritmic. Punãnd calaretul în di­verse pozitii pe cal (voltije terapeutice) se pot lucra diverse gru­pe musculare. Prin pornire si oprire, prin schimbarea vitezei si a directiei ca­lu­lui cresc efectele bene­ficii­lor fizice.

Fortificarea musculara
Muschii sunt fortificati prin implicarea lor în calarie. Desi calaria este un exercitiu, ea este receptata ca o bucurie si de aceea calaretul are o tole­ran­ta cres­cuta si o motivatie pentru prelugi­rea timpului de terapie.

Imbunatatirea coordonarii, reflexe mai rapide si îmbunatatirea planificarii motrice
Pentru persoana aflata calare coordonarea este de mare importanta pentru a obtine raspunsul dorit din partea calului. Deoarece calul transmite instant feed-back calaretului referitor la fiecare comanda a sa, este usor de stiut daca aceasta a fost corecta. Repetitia mode­lelor cerute pentru a controla un cal îmbunatateste reflexele si ajuta planificarea motrica.

Intinderea muschilor încordati sau spastici
Pozitia calare presupune întinderea muschilor aductori ai coapsei. Acest e­fect se obtine prin preîntindere înainte de încalecare si începand calaria pe un cal mai îngust, apoi gradual trecand pe cai din ce în ce mai lati. Forta gravita­tio­­nala ajuta întinderea muschilor pe fata anterioara a piciorului atunci cand se calareste fara scarite. Calaria cu sca­ri­te, prin pozitionarea calcaiului jos in­duce întinderea tendoanelor cal­caiului si a muschilor gambei. Muschii stoma­cu­lui si ai spatelui sunt întinsi atunci cand calaretul îsi mentine postura dreapta pe cal în pofida miscarilor acestuia, muschii bratului si ai mainii ca urmare a exercitiilor de rutina pe cal si prin actul de a tine si folosi fraiele.

Reducerea spasticitatii
Spasticitatea este redusa prin mis­ca­rea ritmica a calului. Caldura calului poa­te ajuta în relaxare, mai ales la nivelul picioarelor. Pozitia calare ajuta la diminuarea spasmului muschilor ex­ten­sori la nivelul membrelor inferioare. Tinerea fraielor ajuta la diminuarea spas­­melor muschilor flexori ai mem­bre­­lor superioare. Multe din pozitiile pro­gre­sive de voltij sunt create pentru a re­duce spasticitatea. Oboseala, de ase­me­nea, ajuta la reducerea spasti­ci­tatii prin inducerea relaxarii.

Cresterea gamei de mobilitate a articulatiilor
Pe masura ce spasticitatea este redusa, creste gradul de mobilitate. Ga­ma de miscare este îmbunatatita prin în­­calecare si descalecare, îngrijirea ca­lului si exercitiile din timpul lectiilor.

Reducerea miscarilor anormale
Reducerea spasticitatii si cresterea gamei miscarilor va induce o inhibitie a miscarilor anormale, tehnicile de re­la­xa­re din timpul calariei sunt menite, de asemenea, sa inhibe aceste miscari.

Imbunatatirea respiratiei si a circulatiei
Desi calaria nu este considerata un exercitiu cardio vascular, trapul si can­te­rul contribuie la cresterea si îmbuna­ta­tirea deopotriva a respiratiei si circu­la­tiei sanguine si limfatice.

Imbunatatirea apetitului si digestiei
Ca toate formele de exercitii, calaria stimuleaza apetitul. Tractul digestiv este, de asemenea, stimulat crescand efi­cien­ta digestiei.

Integrare senzoriala
Calaria stimuleaza simtul tactil atat prin atingere cat si prin stimuli de me­diu. Sistemul vestibular este, de ase­me­nea, stimulat prin miscarea calului, schimbarile de directie si de viteza. Sis­te­mul olfactiv raspunde la diversele mirosuri ale unui grajd si ale unei ferme. Vederea este folosita în controlul calului. Diversele sunete ale unei ferme a­ju­ta si la implicarea sistemului auditiv. Toate aceste simturi lucreaza împreuna în timpul actului de calarie. In plus, pro­­prioceptorii (receptorii care dau in­­formatii despre muschii, tendoanele si ligamentele noastre) sunt activati re­zul­tand cresterea propriei perceptii.

Beneficii psihologice

Senzatia de bine
Exercitiile în aer liber, departe de spitale, cabinete medicale, sali de tera­pie sau casa ajuta la inducerea unei sta­ri de bine.

Cresterea încrederii de sine
Increderea este castigata prin sta­pa­ni­rea unor aptitudini pe care în mod o­bis­nuit le au persoanele fara di­sa­bi­li­ta­ti. Abilitatea de a controla un animal mult mai mare si mai puternic decat omul este o mare performanta. Par­ticiparea la evenimente de genul de­mons­­tratiilor si jocurilor îsi aduce aportul la cres­te­rea încrederii în sine.

Cresterea interesului pentru lumea înconjuratoare
Pentru persoanele afectate de un han­di­cap, lumea pare sa se îngusteze.
Calaria creste interesul pentru ceea ce se în­tampla în jurul calaretului, el ex­plo­rand lumea de la înaltimea unui cal. Chiar si exercitiile facute devin mai in­te­r­esante cand au loc din aceasta postura.

Cresterea interesului pentru propria existenta
Satisfactia calariei si experientele po­zitive dobandite stimuleaza si în­cura­jeaza calaretul sa comunice si sa le îm­partaseasca celorlalti, prin asta cres­cand totodata dorinta de a obtine noi si noi performante prin propriile forte.

Cresterea capacitatii de asumare a responsabilitatii
Calaria este un sport care comporta a­numite riscuri. Calaretul învata sa-si sta­paneasca teama încercand noi mo­da­li­tati si po­zi­tii pe cal.

Dezvoltarea rabdarii
De vreme ce calul are propriul sau caracter, calaretul învata rabdarea de a aplica metoda potrivita pentru a primi ras­punsul dorit determinand astfel colaborarea calului. Repetarea prin­ci­pii­lor de baza ale calariei ajuta, de a­se­me­nea, la dezvoltarea rabdarii.

Controlul emotional si autodisciplina
Calaretul învata repede ca pierzan­du-si cumpatul pierde controlul calului. Ti­petele, strigatele si descarcarile emo­tionale deranjeaza calul care, în replica, „se întoarce“ împotriva calaretului. Ca­la­retii învata sa controleze aceste e­mo­­tii si sa le exprime corespunzator.

Simtul normalitatii
Fiind capabil de a stapani metode con­siderate dificile chiar si de persoa­ne­le fara disabilitati, calaretul expe­ri­men­teaza cum este sa fii „normal“ ajungand uneori la performante superioare.

Cresterea capacitatii de control
Calaretul începe sa constate ca avand control asupra sinelui creste si con­trolul asupra animalului pe care-l ca­lareste.

Beneficii sociale

Prietenia
Desi calaria poate fi considerata o activitate solitara, este foarte bine sa se desfasoare în grup. Calaretii împar­ta­sesc dragostea comuna pentru cai si experienta comuna a calariei - un bun fundament pe care se poate construi o prietenie.

Dezvoltarea respectului si dragostei pentru animale
Caii necesita multa îngrijire si atentie. Calaretii realizeaza o legatura su­fleteasca cu animalele. Ei descopera in­teresul dragostei si grijii pentru ani­ma­le. Ei învata totodata sa puna nevoile ca­lului înaintea celor proprii.

Diversificarea experientelor
Diversitatea experientelor presupu­se de cai si calarie este nelimitata. De la în­grijirea calului la calaria propriu zisa, de la participarea la demonstratii la în­va­tarea fiecarei parti a calului, experienta ca­lar­e­tului creste continuu. De a­semenea, calul permite calaretului ac­ces în zone altfel inaccesibile din cauza disabilitatii lui.

Bucurie
Nu exista dubii: calaria este o placere! Calaretii gusta placerea si bucuria fiecarei participari la sedinta de calarie terapeutica.

Beneficii educationale

Imbunatatirea cititului
Inainte de a putea sa citesti, este necesar sa recunosti formele, marimile si culorile. Aceste obiective pot fi mai usor atinse de pe spatele unui cal, ca parte a unor jocuri sau activitati. Se observa o mai mica rezistenta la învatare atunci cand ele fac parte dintr-o lectie de calarie. Prin utilizarea semnelor plasate în jurul manejului, literele pot fi învatate si se poate, de asemenea învata citirea unor cuvinte prin recunoasterea lor. Jo­cu­rile contin semne pentru „Exit“, „Stop“, foarte folositoare în viata de zi cu zi.

Succesiunea, modelul si planificarea
Uneori simpla utilizare a unui cre­ion necesita o planificare de actiuni. Cu­noas­te­rea succesiunii evenimentelor este un aspect important al majoritatii activi­ta­ti­lor. Asta si alte calitati similare se pot de­prin­de prin calarie, prin utili­za­rea unor „obs­tacole“ - metode, prin e­xer­citii si an­tre­namente, prin multe jo­cu­ri si activitati.

Imbunatatirea coordonarii mana - ochi
Coordonarea mana - ochi este nece­sa­ra pentru activitati de genul scrisului, de exemplu. Aceste proprietati se obtin prin dirijarea calului si de asemenea prin diverse activitati si exercitii.

Perceptia vizual - spatiala
Aceasta include constientizarea for­me­lor si dimensiunilor în întelegerea re­lationala dintre forme în mediul în­con­jurator. Sunt incluse în acest domeniu directionalitatea, diferenta dintre sta­nga si dreapta, perceptia spati­ala ca­re ne permite sa facem diferenta între lu­crurile apropiate ca forma dar spa­tiate diferit, perceptia formelor, iden­ti­fi­­carea obiectelor si memoria vizuala sec­ventiala. Atat cititul cat si matemati­ca implica perceptii vizuale spatiale. Per­ceptia vizuala a spatiului este un re­zul­tat natural al cotrolului calului. E­xer­citiile aditionale facute pe cal cresc a­bilitatile în acest domeniu.

Diferentierea
Calaretul învata sa diferentieze sti­mu­lii din mediu, cei importanti de cei mai putin importanti. O îmbuna­tat­i­re în acest sector se manifesta pe ma­su­ra ce ca­laretul se concentreaza asupra ca­lului si lucrurilor care-l pot influenta în o­po­zitie cu atentia generala asupra mediului înconjurator.

Efecte specifice ale calariei terapeutice
1. Stimuleaza reactiile de echilibru si cele de postura: ajustarea pozitiei nor­male si fixarea ei;
2. Inhibarea reflexelor de rigiditate: reactii de sprijin pozitive;
3. Normalizarea tonusului: redu­ce­rea spasticitatii si/sau stabilizarea mis­ca­rilor atetozice;
4. Incurajeaza postura corecta, utili­za­rea simetrica a mainilor, utilizarea in­de­pendenta a mainilor;
5. Imbunatateste echilibrul în se­zut si în picioare; coordonarea; abilitati de prin­dere; aptitudini sociale (atentie, în­de­plinirea instructiunilor etc.); aptitudini de planificare a miscarii;
6. Reduce (sau previne) contracti­ile si spasticitatea; complicatiile secunda­re, fizice si mentale ca urmare a inacti­vi­tatii precum si sentimentul de inferio­ritate si neajutorare;
7. Induce fortificarea generala; for­ti­ficarea specifica (umar, mana, cot, glez­na, genunchi, sold); inducerea mo­ti­vatiei.

Masurarea efectelor
Sesizata ca fiind o problema genera­la a specialistilor din domeniul hipote­ra­­piei, la Centrul de calarie GALA s-a încercat gasirea unei metode de masu­rare a efectelor calului asupra calaretu­lui. Aceasta cuantificare a fost posibila fo­losind radiestezia (masurarea energi­ei). In graficele rezultate, energia este reprezentata pe verticala - unitatea de ma­sura fiind punctual energetic - functie de timp, reprezentat pe orizontala. Re­zul­tele sunt urmatoarele: în timp ce in­struc­torul si calul pierd energie datorita lu­crului mecanic si atentiei, clientul a­cu­muleaza energie. Extrem de interesant din acest punct de vedere este faptul ca acumularea de energie a clientului este mult mai mare decat cea de la de­butul sedintei. Gama posibilelor ex­pli­catii si interpretari este deschisa. Cer­cetarile continua !

Lasa-ma sa te învat
de Willis Lamm

Cand esti încordat,
lasa-ma sa te învat relaxarea,
Cand esti nerabdator,
lasa-ma sa te învat rabdarea,
Cand esti limitat,
lasa-ma sa te învat deschiderea,
Cand esti repezit,
lasa-ma sa te învat profunzimea,
Cand esti furios,
lasa-ma sa te învat serenitatea,
Cind te consideri superior,
lasa-ma sa te învat respectul,
Cand esti egocentrist,
lasa-ma sa te învat diversitatea,
Cand esti arogant,
lasa-ma sa te învat umilinta,
Cand esti singur,
lasa-ma sa-ti fiu companion,
Cand esti obosit,
lasa-ma sa car eu greutatile,
Cand ai nevoie sa înveti,
lasa-ma sa te învat eu,
Mai presus de toate sunt calul tau!